Absolut totul … trece!

Viața e ca un drum presărat cu bifurcații, cu ocolișuri, cu prăpăstii, cu zone line, cu păduri, cu oceane și cu deșerturi, cu locuri însorite și cu ascunzișuri. Sunt oameni care vor să-și planifice totul, care cred că, planificându-ți totul nu te poate lua nimic prin surprindere. Dar viața e ca o cutie cu surprize și putem vedea asta chiar de-a lungul unei zile banale. Într-o zi obișnuită poți primi un telefon neașteptat, o veste surprinzătoare (nu mă refer acum la o veste bună sau la una rea, cât la factorul surpriză, care poate conține binele și/sau răul, depotrivă), poți întâlni o persoană deosebită, poți regăsi un vechi prieten, poți schimba un drum cu altul în ultimul moment. Surpriza este parte a vieții noastre, una deosebit de importantă; neașteptând-o, neacceptând-o și neânțelegând-o ca pe un ingredient esențial al existenței, riscăm să înțelegem totul pe dos, să interpretăm totul invers decât ne-ar face bine, să reacționăm greșit și să acumulăm negativitate uriașă în conștiință.

Ideea e că viața e la fel ca vremea; se poate schimba oricând ceva. Iată, se poate să vină iarna în timpul toamnei. Se poate că fie primăvară într-o perioadă de iarnă. Se poate să plouă când meteorologii prevăd că va fi soare și se poate ca o furtună să se ivească din senin. Mintea trebuie să știe că schimbarea e în natura vieții, că uneori poți face planuri, dar se poate ca pe drum să se schimbe ceva, să apară altceva; obstacole, bifurcații, povârnișuri, ploi, umbre, soare și e normal să fie așa. Mintea care știe că totul se schimbă poate să accepte schimbarea, s-o înțeleagă, să se adapteze ei mai ușor, să o depășească mai ușor, să curgă mai firesc prin existență. Rezistența la schimbare ar putea fi consecința necunoașterii naturii schimbătoare a vieții și ar putea avea la bază această tulburare de percepție, ce se naște din interacțiunea cu ceea ce apare surprinzător în experiența noastră. Când mintea știe că viața e ca un pachet cu surprize, puterea ei de acceptare și de adaptare devine mai mare, mintea capătă flexibilitate(în loc de rigiditatea care caracterizează rezistența), curaj (în loc de frică), puterea de a percepe situația în mod real, puterea de a percepe adevărul( nu a proiecta asupra situației adevărul presupus) și capacitatea de a discerne, iar aceste efecte cresc nivelul de conștiință al omului. Mintea are nevoie să știe ceea ce ne spun marii înțelepți și anume că ”singurul lucru care nu se schimbă e însăși schimbarea”. Acceptarea naturii vieții noastre, care înseamnă ”permanentă schimbare” ne face mai buni, mai înțelepți, mai toleranți, capabili să înțelegem în loc să judecăm lumea, ne ajută să vedem că totul, absolut totul … trece, totul…se schimbă într-o zi.      Maria Timuc

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s